Amintirile-s comoara
Albă pentru negre zile.
Cum se mângâie cu ele
La sfârșit în vremuri grele,
Omul, depănându-și-le
Toate amintirile!

Fericit e-acel ce umblă
Numai pe cărări frumoase,
El își scrie-n cartea vieții
Din zorii frumoși ai tinereții
Numai pagini luminoase,
Numai lucruri glorioase.

Cei cu inimi necurate
Nu văd Fața Celui Sfânt,
Nici în cer, Împărăția-I
Nu o vor vedea cei răi
De n-o caută pe pământ
Plini de râvnă și avânt.

Căci chemarea Lui răsună
Și astăzi pe orice drum
Prin nenumărate-ndemnuri;
N-o să-L afle nici în ceruri
Cei ce nu-L găsesc acum,
Cei ce-apucă largul drum.

Mai plăcută e mireasma
Unui nume prețuit
Ridicat din praful humii
Decât tot parfumul lumii
Pus pe chipul necinstit
A unui om nelegiuit.
Amin.
(Marți, 12 ianuarie 2021)